Burghiul și oglinda

Ce rost are, suflete alt, să-ți spun că a schimbat ceva în mine
burghiul ce și-n tine trebuie să intre ca să cureți oglinda?
Ți-o fi de-ajuns clipita-n care tu te bucuri de a mea împărtășire? 
NU! Nu ți-e. Că de-ar fi fost, zglobiu vorbeai de ea din amintire 
Și-n dans mă luai demult.

Gând

Încerc să aflu cine sunt cu adevărat, ca să nu ramân suspendat în închipuiri, ratând astfel destinția călătoriei pe care-am primit-o în dar.

Al meu și-al Lui

S-al meu cât timp ating nervurile și nervii.
Al Lui sunt dintotdeauna.
S-al meu de la primul inspir si pân’ la ultimul. 
Al Lui sunt dintotdeauna.
Sunt bucuria Lui veșnică!
Și, când Îl cunosc, E bucuria mea
aici și-n veșnicie!

SAU

S-al meu cât timp ating nervurile și nervii.
Al Lui dintotdeauna sunt.
S-al meu de la primul si pân’ la ultimul inspir. 
Al Lui dintotdeauna sunt.
Sunt bucuria Lui veșnică!
Și, când Îl cunosc, E bucuria mea
aici și-n veșnicie!

Gând

Ce cuminte și credincios eram în zilele mele cu Tine, Doamne!

Tu mă iubești,Doamne!

Te-ai gândit la mine dinainte să fiu, apoi m-ai coborât în inima Ta şi m-ai îndrăgit.Şi m-ai dat vieţii,Doamne. Ne-am ţinut de mână în copilăria mea, apoi eu ţi-am dat drumul…şi m-am rostogolit pe valea lui Cain. Acolo unde fiecare gând sfâşie rodul mâinilor Tale. Iubirea Ta, însă, a tăiat mărăcinii înfipţi adânc în carnea mea şi, astfel, am reuşit să păşesc din nou pe drumul care mă poate duce Acasă. Ajută-mi să rămân pe el, căci vreau să ne ţinem de mână din nou! Te rog, Doamne!